🧷 Informarea prealabilă
Dincolo de aspectele legale, adopția este un angajament pentru tot parcursul vieții, iar decizia de a adopta nu este cu siguranță una ușor de luat. Tocmai de aceea consideram că adopția nu începe cu un dosar, ci cu o întrebare: ”Suntem pregătiți să devenim familie pentru un copil care are nevoie de noi?”
Familia/persoana care dorește să adopte trebuie să se adreseze Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) din județul de domiciliu/reședință. Aici, asistentul social sau psihologul din departamentul de specialitate va prezenta aspectele legale ale adoptiei dar si provocările emoționale și nevoile copilului adoptat.
Reprezentul DGASPC va furniza și informațiile referitoare la documentele necesare eliberării atestatului de familie sau persoană aptă să adopte.
🧷 Depunerea cererii de evaluare
După realizarea procedurii de informare prealabilă, familia sau persoana care dorește să adopte formulează o cerere scrisă adresată DGASPC sau unui organism privat autorizat (OPA) de la domiciliu / reşedinţa acesteia. Cererea poate fi depusă la sediul DGASPC/OPA sau poate fi transmisă prin poştă, cu confirmare de primire. Documentele care însoțesc cererea sunt următoarele:
copie de pe buletinul/cartea de identitate, permisul de şedere pe termen lung sau, după caz, cartea de rezidenţă permanentă;
declaraţie autentică pe propria răspundere cu privire la locuirea efectivă şi continuă pe teritoriul României în ultimele 6 luni anterioare depunerii cererii de evaluare, neexistând absenţe temporare care cumulat să depăşească 3 luni;
copie, certificată de către direcţie sau, după caz, de către adoptator/familie adoptatoare, de pe certificatul de naştere;
copie, certificată de către direcţie sau, după caz, de către adoptator/familie adoptatoare,de pe certificatul de căsătorie sau hotărârea de divorţ/certificatul de divorţ, dacă este cazul;
copie de pe titlul de proprietate sau alt document care să ateste dreptul de folosinţă a locuinţei;
certificatul de cazier judiciar;
adeverinţe de venit sau alte documente care atestă veniturile solicitantului/solicitanţilor;
certificat/adeverinţă medical/medicală eliberat/eliberată de medicul de familie privind starea de sănătate şi eventualele boli cronice, însoţit/însoţită de rezultatul evaluării psihiatrice;
declaraţia soţului care nu se asociază la cererea de adopţie, cu indicarea expresă a motivelor neasocierii, după caz;
declaraţie autentică pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul/solicitanţii nu este/sunt decăzut/decăzuţi din drepturile părinteşti, precum şi referitor la faptul că nu are/au copil/copii în sistemul de protecţie specială;
certificatul de cazier judiciar al persoanelor cu care locuieşte solicitantul;
certificat/adeverinţă medicală eliberat/eliberată de medicul de familie privind starea de sănătate a celorlalte persoane cu care locuieşte solicitantul, cu menţionarea eventualelor boli cronice, însoţit/însoţită de rezultatul evaluării psihiatrice.
Documentele prevăzute la punctele 6., 8., 10., 12. se solicită şi pentru soţul adoptatorului, în situaţia în care acesta nu se asociază la cererea de adopţie.
🧷 Evaluarea socială și psihologică
După depunerea cererii de a deveni adoptator, urmează etapa de Evaluare socială și psihologică. Specialiștii DGASPC vor evalua capacitatea familiei/persoanei de a oferi îngrijire si stabilitate și vor asigura servicii de consiliere/pregătire necesare pentru a deveni părinte pentru un copil care are deja o poveste.
Procesul de evaluare are o durată de maximum 90 de zile de la depunerea cererii de evaluare.
Acesta cuprinde următoarele etape:
Evaluarea socială - constă în realizarea unui număr de minimum 6 întâlniri cu asistentul social;
Evaluarea psihologică - presupune un număr de minimum 4 întâlniri de evaluare/consiliere realizate de către psiholog;
Pregătirea adoptatorilor – 3 sesiuni a câte 4 ore care au drept scop familiarizarea persoanei/familiei cu nevoilor copilului adoptat
Întâlnirile realizate cu scopul evaluării sociale şi psihologice se desfăşoară la locuinţa familiei, la sediul direcţiei sau, după caz, al O.P.A., precum şi online. Fiecare membru al echipei de evaluare are obligaţia de a realiza cel puţin una din întâlnirile destinate evaluării la domiciliul persoanei/familiei adoptatoare.
Sunt exceptate de la parcurgerea etapei de pregătire persoanele/familiile care au deţinut atestat pentru adopţie a cărui valabilitate a încetat sau persoanele/familiile care doresc să adopte copiii pe care îi au în plasament de cel puţin şase luni.
Persoana/familia care doreşte să adopte beneficiază de timp liber acordat de angajator, fără diminuarea drepturilor salariale, pentru realizarea evaluării şi pentru parcurgerea etapei de potrivire practică în limita a maximum 40 ore pe an.
🧷 Eliberarea Atestatului
În urma evaluării DGASPC în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul adoptatorul eliberează atestatul de persoană sau familie aptă să adopte.
Atestatul are o valabilitate de 5 ani.
🧷 Potrivirea copilului cu familia
După obținerea atestatului specialiștii DGASPC identifică persoana/familia atestată ca fiind aptă să adopte, care răspunde nevoilor și caracteristicilor copilului, şi stabileşte compatibilitatea dintre copil şi persoana/familia adoptatoare.
Criteriile de potrivire luate în considerare pentru includerea unui adoptator în lista unui copil sunt:
vârsta copilului;
sexul copilului;
numărul de copii pe care familia îi poate ingriji;
starea de sănătate şi nivelul de dezvoltare al copilului.
🧷 Potrivirea utilizând profilul public al copilului
Profilul public este o secțiune specială a Registrului Național pentru Adopții accesibila persoanelor/ familiilor adoptatoare. Aici sunt incluși copiii pentru care într-un termen de 6 luni de la declararea adoptabilității nu s-a realizat potrivirea cu o persoană/familie adoptatoare. Profilul public al unui copil cuprinde:
prezentare succintă a abilităţilor, preferinţelor, nevoilor şi trăsăturilor de personalitate ale copilului
fotografii ale acestuia precum și mesaje vocale sau imagini video cu activităţi ale copilului
În cazul fraţilor adoptabili împreună, profilul este comun.
Adoptatorii au posibilitatea de a consulta pe bază de programare informaţii referitoare la copiii incluşi în profilul public la sediul DGASPC de la domiciliu sau de la reşedinţă şi, în situaţia în care sunt interesaţi de adopţia unui copil din cadrul profilului pot notifica acest aspect DGASPC. În termen de maximum 7 zile de la notificare adoptatorul va primi informaţiile complete cu privire la copil şi poate iniţia procedura de potrivire practică.
🧷 Perioada de potrivire practică
Prima etapă a potrivirii practice constă în informarea prealabilă a adoptatorului/familiei adoptatoare cu privire la copil, nevoile şi caracteristicile lui, motivele pentru care responsabilul de caz consideră că persoana/familia adoptatoare selectată este potrivită pentru acel copil, prezentându-i-se şi fotografii recente ale copilului.
În situația în care adoptatorul/familia adoptatoare acceptă continuarea potrivirii practice, responsabilul de caz al copilului stabileşte de comun acord cu adoptatorul/familia adoptatoare calendarul întâlnirilor şi modul de realizare a acestora, precum şi participanţii la întâlniri. Psihologul participă la cel puţin două dintre întâlnirile stabilite.
Această etapă presupune facilitarea contactului direct între copil şi adoptator/familia adoptatoare prin:
întâlniri ale copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare la sediul DGASPC;
vizitarea copilului la domiciliul persoanei, familiei, asistentului maternal sau serviciului de tip rezidenţial;
întâlniri ale copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare într-un loc neutru în raport cu copilul, cu sau fără supravegherea modului în care relaţiile personale sunt întreţinute, în funcţie de interesul superior al copilului;
găzduirea copilului, pentru o perioadă de maximum 7 zile calendaristice consecutive, de către adoptatorul/familia adoptatoare. În situaţii excepţionale responsabilul de caz al familiei poate propune prelungirea perioadei de găzduire cu maximum 7 zile calendaristice.
Potrivirea practică se realizează în termen de maximum 3 luni de la exprimarea acordului de către adoptator/familia adoptatore. În situaţii temeinic motivate de către responsabilul de caz al copilului, care ţin exclusiv de interesul superior al copilului, potrivirea practică poate fi prelungită cu maximum 30 de zile calendaristice.
Numărul întâlnirilor necesare pentru constatarea compatibilităţii dintre copil şi adoptator/familia adoptatoare se stabileşte de către cei doi responsabili de caz, al copilului şi al familiei, în funcţie de particularităţile şi evoluţia relaţiei dintre ei.Numărul minim al întâlnirilor este de 6.
La finalul potrivirii practice, responsabilul de caz al copilului întocmeşte raportul de potrivire în care sunt consemnate concluziile referitoare la constatarea compatibilităţii dintre copil şi adoptator/familia adoptatoare, precum şi propunerea de sesizare a instanţei judecătoreşti pentru încredinţarea copilului în vederea adopţiei.
🧷 Încredințarea în vederea adopției
Pentru ca adopţia să poată fi încuvințată de către instanţa judecătorească este necesară încredinţarea copilului pentru o perioadă de 90 de zile persoanei/familiei care doreşte să îl adopte.
Această etapă este destinată adaptării fizice şi emoționale a copilului la noul mediu familial.
În perioada încredinţării copilului în vederea adopţiei, DGASPC de la domiciliul adoptatorului/familiei adoptatoare urmăreşte evoluţia copilului şi a relaţiilor dintre acesta şi persoana/familia căreia i-a fost încredinţat.
În vederea facilitării acomodării copilului în noul mediu de viaţă şi stimulării dezvoltării unei relaţii de ataşament între copil şi viitorii săi părinţi, adoptatorul/unul dintre soţii familiei adoptatoare care realizează venituri supuse impozitului pe venit poate beneficia de un concediu de acomodare cu durata de maximum un an, precum şi de o indemnizaţie lunară în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei emiterii hotărârii judecătoreşti de încredinţare în vederea adopţiei.
*Cuantumul indemnizaţiei lunare nu poate fi mai mic decât suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 3,4 la valoarea indicatorului social de referinţă, iar cuantumul maxim al acesteia nu poate depăşi valoarea de 8.500 lei.
La sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei, DGASPC întocmeşte un raport final referitor la evoluţia relaţiilor dintre copil şi adoptatori, ce urmează a fi comunicat instanţei judecatoresti care solutionează cererea de încuviinţare a adopţiei.
Dacă în această perioadă se constată neadaptarea copilului se poate propune instanței judecătorești prelungirea încredințării sau revocarea acesteia.
🧷 Încuviințarea adopției
Încuviinţarea adopţiei este de competenţa instanţelor judecătoreşti.
Cererea de încuviinţare a adopţiei va fi introdusă fie de către adoptator/familia adoptatoare, fie de către DGASPC de la domiciliul acestora la sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei.
La momentul încuviințării, adoptatorii își exprimă în fața instanței judecătorești consimțământul la adopția copilului.
În cazul adopţiei copilului de către o familie adoptatoare, unul dintre soţi poate mandata pe celălalt soţ să îl reprezinte în faţa instanţei judecătoreşti pentru exprimarea consimţământului.
După rămânerea definitivă a hotărârii judecătoresti privind încuviinţarea adopţiei, adoptatorul dobândeşte drepturi și obligaţii părinteşti întocmai ca şi faţă de un copil biologic și încetează definitiv rudenia copilului faţă de părinţii săi fireşti; se emite un nou cetificat de naştere pentru copil (în care adoptatorii sunt înregistraţi la rubrica “părinţi”).
🧷 Monitorizarea post-adopție
Monitorizarea postadopţie reprezintă etapa ulterioară încuviinţării adopţiei prin care se urmăreşte evoluţia copilului adoptat şi a relaţiilor dintre acesta şi părinţii adoptatori în vederea integrării depline a copilului în familia adoptatoare şi identificării precoce a eventualelor dificultăţi ce pot să apară în această perioadă.
Monitorizarea postadopţie se realizează de către DGASPC de la domiciliul copilului, prin vizite trimestriale pe o perioadă de cel puţin 2 ani după încuviinţarea adopţiei.
În perioada de monitorizare postadopţie, adoptatorii au obligaţia de a colabora cu direcţia pentru a înlesni realizarea rapoartelor trimestriale şi de a o informa cu privire la schimbarea domiciliului ori la modificările intervenite în structura familiei.